Partidele politice din ţările Uniunii Europene îşi fac reintrarea, după vacanţa de vară, într-un nou ciclu politic, cu dezbateri pe teme europene, inclusiv despre guvernanţa economică la nivel comunitar.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, care vrea un Tratat european adaptat crizei, a declanşat o dezbatere aprinsă în UE. Interesul central este legat şi după perioada de vară de criza economico-financiară. Iar înainte de a se afişa cu problemele locale, de care cetăţeni îi fac direct responsabili, politicienii găsesc important să vadă ce nu merge bine în UE, pentru a oferi explicaţii la tulburările din constituentele lor.

Or, constituentele locale înseamnă tot UE şi e demagogic să detaşezi un plan de celălalt, îndeosebi când e vorba de chestiuni economice şi sociale. De aceea, atenţionarea adresată recent de ministrul de finanţe polonez elitelor politice europene are sens, căci ele sunt responsabile de soarta UE chiar în contextul actual deosebit de dificil. La care eu subliniez că mai ales în vreme de criză elitele politice trebuie să se afirme şi să confirme! Statutul de elită nu doar se autoafirmă, ci se demonstrează permanent, prin soluţii îndreptate spre cetăţeni şi comunităţi.

Lipsă de solidaritate?

Interguvernamentalismul european, înţeles în unele capitale preponderent ca mijloc de satisfacere a unor obiective locale şi, eventual, a interesului naţional, duce adesea la o competiţie parohialistă şi, în loc să dezvolte cooperarea transfrontalieră, generează tot felul de anomalii relaţionale. Cu câteva zile în urmă, ministrul Afacerilor Europene din Belgia a acuzat Germania de lipsă de solidaritate în managementul european al crizei şi a criticat Franţa şi Germania pentru felul cum tratează UE şi relaţiile cu celelalte state membre. Într-un interviu pentru „Le Soir", demnitarul belgian a semnalat distanţa crescătoare î