România va ajunge la venituri directe şi indirecte mai mari de 50% din totalul banilor rulaţi prin exploatarea auriferă din Apuseni (după standardele Băncii Mondiale) doar după ce producţia va atinge punctul maxim. În primele luni de la demararea lucrărilor, câştigurile părţii române vor veni numai din taxele aferente activităţilor economice. Dividendele şi redevenţele se vor adăuga doar odată cu profitul, respectiv după extragerea, prelucrarea şi vânzarea aurului – cel mai devreme în anul 2016.

Industria pe orizontală şi autorităţile locale vor începe să încaseze venituri imediat după începerea efectivă a lucrărilor necesare dezvoltării exploataţiei aurifere de la Roşia Montană. Dar veniturile totale nu vor ajunge la maximul estimat de Banca Mondială (56% din banii astfel rulaţi) decât peste cinci ani, adică după extragerea efectivă a zăcământului, când dezvoltatorul va plăti redevenţe, şi după ce aurul va fi vândut, iar statul va încasa 20% din profit. Fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, consultant pe probleme de fiscalitate al dezvoltatorului de la Roşia Montană, explică într-un interviu în exclusivitate pentru „Adevărul" care va fi traseul aurului şi ce va câştiga partea română din această afacere.

„Adevărul": Cu ce ne vom alege după extragerea şi prelucrarea aurului de la Roşia Montană?

Sebastian Vlădescu: Dacă ne propunem o analiză mai atentă, vom observa că acum conjunctura economică internaţională este favorabilă demarării proiectului. Zăcămintele cu un conţinut mai sărac în substanţă utilă, aflate în zone defavorizate - cum sunt cele de cupru, aur şi alte metale - încep să conteze pe piaţă şi apreciate de către investitori. Pe de altă parte, mi se pare destul de clar faptul că de pe urma acestui proiect România va avea mult de câştigat. Desigur, marile câştiguri nu vor veni imediat, ci se vor vedea abia peste cinci-şase ani