„Pentru mine, Enescu va rămâne una din veritabilele minuni ale lumii“, spunea legendarul violonist Yehudi Menuhin, discipol al marelui compozitor, în perioada tinereţii. Destinul celui mai mare muzician român din toate timpurile a stat de la început sub semnul miracolului.
Născut în 1881, într-o familie care la venirea lui pe lume înmormântase deja şapte copii, George Enescu era, prin simplul fapt că a reuşit să trăiască, semnul unei minuni. Obsedată de spaima de a nu-şi pierde şi cel de-al optulea prunc, Maria Enescu, mama lui, l-a înconjurat în anii petrecuţi la Liveni (Botoşani) cu o atenţie adeseori exagerată. Mai târziu, Enescu avea să-şi amintească toate spaimele de moarte care i-au marcat copilăria: „Mă păzeau de cele mai neînsemnate primejdii, tremurau la cel mai mic semn. În această atmosferă înăbuşitoare şi plină de patimă am crescut prea repede şi, dacă sunt astăzi un om mai mult decât sensibil, ca o rană vie, pricina o datorez copilăriei mele".
Povestea lui de dragoste cu muzica a început curând în acel univers închis, în care i se refuza plăcerea de a se juca în livada din curte. La 3 ani, ascultând fascinat un concert al unui taraf, George se îndrăgosteşte pentru prima dată de sunet şi, în urma acestei pasiuni fulgerătoare, primeşte în dar o vioară... La 5 ani îşi scrisese cea dintâi operă, notând pe copertă: „Ţara Românească, operă pentru pian şi vioară de George Enescu, compozitor român în vârstă de cinci ani". La 7 ani se afla la studii la Viena, iar la 9 ani era deja elev în clasa preparatoare de vioară, în vederea admiterii la Conservatorul din Viena. La absolvire, primeşte medalia de aur şi începe să concerteze în public. George Enescu, compozitor important în muzica secolului XX Foto: guliver/getty.images
La 16 ani, cel mai bun violonist din lume
La 13 ani pleacă la Conservatorul din Paris, unde studiază cu cei mai
