Cu siguranţă vă aduceţi aminte de luna ianuarie 2009, când am fost la un pas de a rămâne în frig. Atunci, timp de trei săptămâni, ruşii au tăiat gazele către Europa, după un scandal comercial cu Ucraina. Doar temperaturile de afară, care nu au fost foarte coborâte în acea iarnă, ne-au salvat. Iată că autorităţile din cele două ţări se ceartă din nou, de data aceasta mult mai tare decât au făcut-o atunci.
Miza este preţul gazelor din contractele care intră în vigoare la 1 ianuarie, exact la fel cum a fost şi în urmă cu trei ani.
Ucraina, ţară pe unde trec 80% din exporturile Rusiei către Europa, vrea gaze mai ieftine în schimbul serviciului de tranzit. Pe de altă parte, consumul său este dependent de ruşi.
Şi ruşii depind de deciziile de la Kiev, astfel că încearcă din 2009 încoace să preia compania naţională de gaze Naftogaz, care deţine şi conductele de pe teritoriul Ucrainei. Autorităţile din Ucraina repetă aproape în fiecare lună, de atunci, că acest lucru nu se va întâmpla niciodată.
În aceste zile, preşedinţii şi premierii celor două ţări nu contenesc cu declaraţii foarte dure unii la adresa celorlalţi. Ucraina ameninţă cu instanţa, Gazprom cu închisul robinetului.
Dacă nu preia Naftogaz, Gazprom are o singură alternativă, care de fapt nu îi prea surânde gigantului rus: să construiască South Stream, cea mai scumpă conductă din istorie - peste 20 de miliarde de euro, care va transporta gaze în Europa ocolind Ucraina. Gazprom a amânat până în toamnă decizia finală de construcţie a gazoductului, semn că soarta proiectului depinde de negocierile cu Ucraina.
În sfârşit ajungem şi la România. Ţara noastră este oarecum ferită de acest scandal, graţie zăcămintelor interne pe care le avem şi care acoperă 80% din consumul intern. Însă şi acest 20% de care depindem de ruşi poate fi fatal dacă temperaturile din timpul iernii coboară foarte
