Lunile de vară sunt prilej de muncă şi nu de călătorie pentru o parte dintre copiii vrâncenilor. Cât e ziua de lungă, micii comercianţi din pieţe muncesc cot la cot cu părinţii lor ajutându-i la cântărit marfa şi la socotit. Cu banii câştigaţi îşi vor lua haine şi rechizite.
Nici nu se văd bine din spatele tarabei, însă sunt extrem de pricepuţi când vine vorba de negoţ.
Mulţi dintre copiii producătorilor de legume înlocuiesc excursiile la mare sau la munte, cu zilele petrecute la tarabă, muncind cot la cot cu părinţii lor. Recunosc că le este destul de greu, însă trebuie să muncească pe timpul verii, pentru că în septembrie începe şcoala, iar studiile presupun destul de multe cheltuieli.
Andi Voineag (14 ani), elev în clasa a VIII-a la Şcoala Generală Bătineşti şi-a petrecut întreaga vacanţă alături de tatăl său, la o tarabă din Piaţa Moldovei, unde, cât e ziua de lungă, vinde roşii. Ba chiar a devenit expert în servirea clienţilor şi folosirea cântarului, nelăsându-se niciodată înşelat, mai ales că este as la matematică.
„În fiecare dimineaţă, pe la 7.00 vin cu tata la piaţă şi stau până dupăamiază. M-am obişnuit cu acest program şi mă bucur că la sfârşitul zilei primesc şi eu câte un bănuţ. Uneori mai mult, alteori mai puţin, în funcţie de vânzări, însă eu îi strâng pentru şcoală. Vreau să-mi iau eu ceea ce-mi trebuie. Chiar mi-am făcut şi prieteni aici, pentru că mai sunt copii care îşi ajută părinţii", mărturiseşte adolescentul.
Tatăl său este foarte mândru că are un ajutor de bază şi nu mai conteneşte să-l laude.
„Mă ajută foarte mult. Dacă am ceva de rezolvat şi trebuie să plec de la tarabă, am siguranţa că vânzările merg bine. Ştie să discute cu clienţii, să cântărească, la fel ca şi un om mare. În plus, are rezultate bune şi la şcoală. E un copil tare bun", spune Mihai Voineag (53 ani).
Licean, la vândut pepeni
