Un tânăr curator român, Cosmin Năsui, a reuşit să realizeze un proiect de artă atât de profesionist încât să fie acceptat la unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Rusia. Asta l-a "costat", printre altele, 300 de zile de muncă şi peste 500 de mailuri schimbate cu organizatorii.
Ai reuşit o performanţă de care ar fi mândru orice curator sau artist român: aceea de a duce arta contemporană românească la Bienala de la Moscova. Cum ai reuşit?
Cum probabil orice performanţă are nevoie de o depăşire a unui alt record sau al unui alt eşec, în cazul nostru a pornit de la o propunere nerealizată de a participa la Bienala de la Praga din acest an. Îi mulţumim astfel indirect lui Giancarlo Politi, directorul Bienalei de la Praga, pentru că lipsa răspunsului său ne-a ambiţionat să continuăm şi astfel să înscriem o performanţă mult mai importantă pentru noi şi cred că deopotrivă pentru arta românească. Însă înainte ca toate aceste lucruri să fie posibile am început cu viziunea de a configura o identitate est-europeană a artiştilor contemporani români promovându-i în contexte premium ale valorilor artei contemporane la scară internaţională. Această viziune este continuată de o strategie de construire atentă a unor portofolii solide pentru artiştii contemporani, care desigur se consolidează în configurarea unor cote pe pieţele internationale de artă.
Şapte artişti contemporani români Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Ana Maria Micu, Cătălin Petrişor, Bogdan Raţă, Aurel Tar şi Zoltan Bela pe scena de anvergură a Bienalei internaţionale de artă contemporană de la Moscova înseamnă desigur, depăşind momentele de bucurie, o muncă de echipă profesionistă dedicată, începută în decembrie 2010, cumulând peste 300 de zile. O asftel de reuşită aparţine întregii noastre echipe.
Cum este percepută profesia ta, aceea de curator?
