Dacă tot scriu în Caţavencii o dată pe săptămînă despre cărţi nou-apărute, m-am gîndit să scriu de luni pînă vineri pe net şi despre marile cărţi ale literaturii universale din toate timpurile, cîte am citit din ele. Un fel de schiţe în care personajele sînt cărţile care mi-au plăcut, iar ordinea în care scriu despre ele seamănă cu dezordinea din biblioteca mea de acasă. Nu puteam să încep decît cu Maestrul şi Margareta.

Pun aici un fragment din schiţa despre romanul lui Bulgakov.

Maestrul şi Margareta. Cînd Dracul îşi face de lucru la Moscova

Într-o după-amiază de vară, în Moscova anilor 30 îşi face apariţia Diavolul. E un domn îmbrăcat cu gust – pare cetăţean străin – care-şi dă seama că în oraş lucrurile au luat-o razna, încît a sosit momentul să facă puţină ordine în capitala sovietică. Aşa începe Maestrul şi Margareta, romanul pe care Mihail Bulgakov n-a apucat să-l vadă publicat. O carte cuceritoare la care simţi nevoia să te întorci şi care te încîntă de fiecare dată cînd o reciteşti. În cazul meu, de peste zece ori în întregime şi de nu mai ştiu cîte altele, de dragul cîte unui capitol.

Aşadar Diavolul a sosit la Moscova şi se pune pe treabă. Mai întîi îl convinge pe un erudit redactor ateu că nu e mare filosofie să afli cînd va muri cineva, mai precis chiar el. Şi cum redactorul ar fi în stare să bage mîna în foc că Isus n-a existat şi încearcă să-l lămurească şi pe talentatul dar cam incultul poet Ivan Bezdomnîi, îl ajută să înţeleagă cum stau lucrurile prezentînd-i întîlnirea dintre Pilat din Pont, procuratorul Iudeei, şi un tînăr arestat fiindcă ar fi stîrnit tulburări în Ierusalim. Tînărul îl face să se simtă ciudat pe procurator care i-ar da drumul, dacă nu s-ar băga pe fir marele preot Caiafa. Şi de aici încolo, romanul curge pe două planuri. Unul, al faptelor de tot soiul ale diavolului Wolland şi ale adjuncţilor săi, iar ce