O treime din infecţiile spitaliceşti sunt inevitabile. Restul pot fi prevenite dacă respectaţi igiena, ocoliţi secţiile-problemă şi anunţaţi medicii când aparatul la care sunteţi conectat nu e bine fixat. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Aproape jumătate din pacienţii din întreaga lume intră în spital cu o boală şi ies cu trei. Statisticile privind infecţiile intraspitaliceşti sunt sumbre: doar o treime din ele pot fi prevenite de personal prin "şmotru" şi respectarea protocolului sanitar, o treime sunt greu de evitat, chiar dacă regulile sunt respectate ca la carte, în timp ce o treime sunt inevitabile.

Deşi în orice colţ pot lua naştere focare de infecţii, secţiile de terapie intensivă şi cele de urologie au cel mai mare risc, iar stetoscopul, cateterele şi intubaţia sunt principalele "puncte de desfacere" a bacteriilor în organism.

Riscul creşte direct proporţional cu durata internării şi a intervenţiilor chirurgicale. Carantina se instituie în cazuri speciale: risc de pandemii şi bioterorism.

România, pe primul loc în Europa la infecţii în spitale

Infecţiile au explodat odată cu creşterea numărului de internări şi dezvoltarea metodelor de diagnostic. România se află pe primul loc în Europa la infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti), cu peste 8.000 de cazuri raportate în 2010. Realitatea bate însă cifrele oficiale, atrag atenţia medicii.

"În loc să raporteze corect fie care infecţie, medicii ascund gunoiul sub preş, meteahnă moştenită din comunism, când nu puteam avea o ţară cu infecţii. Realitatea e că trăim într-o pulberărie în care se manevrează foc", spune dr. Nicolae Bacalbaşa, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean din Galaţi, unde au murit recent doi oameni din cauza unei infecţii cu acinetobacter.

"Medicii nu raportează de frică, pentru că, ulterior, sunt strânşi cu uşa şi li