Sînt inconştienţi care ar dori un meci frumos contra Franţei. Şi mai pretind că sînt suporteri ai României
Ovidiu Ioaniţoaia nu şi-a pierdut reflexele bune ale meseriei de jurnalist, deşi unele nu prea mai sînt la modă. Unul dintre acestea ar fi să citeşti presa străină. Adică, ce spun ceilalţi, nu doar ce scrii tu şi ai tăi. Ceilalţi sînt ziariştii francezi, care nu se arată deloc entuziasmaţi de jocul naţionalei lor în Albania. Uite, dom’le, că nici ei nu practică presa constructivă! Aici ne întîlnim, nici presa din România nu a făcut băşici în palme după victoria din Luxemburg. Dar veţi spune că nu părerea cîtorva zeci de ziarişti cîrcotaşi contează, ci rezultatele.
2.000 de români au mers în Luxemburg la meciul României. Majoritatea covîrşitoare, oameni plecaţi să muncească în străinătate pentru o pîine nu neapărat mai albă, dar sigur mai sănătoasă. Şi-au rupt din timpul lor liber, iar acolo unde munceşti de te speteşti înveţi valoarea timpului liber. Şi-au sacrificat o zi ca să îi încurajeze pe “băieţi”, iar la sfîrşitul partidei aşteptau să fie salutaţi de aceştia. Nu s-a întîmplat aşa. Dar ni se va spune că nu suporterii contează, la urma urmei, ci rezultatele. “Băieţii” erau storşi de oboseală după încleştarea cu luxemburghezii.
Ni se va mai spune că nici felul în care vom juca împotriva francezilor nu contează, ci rezultatul. Mai ales oamenii legaţi de fotbal îndeamnă la prudenţă. Mai bine un joc securizat şi urît decît unul deschis. Ce vreţi, să facem spectacol cu Franţa? Da, parcă ne-ar plăcea. Dar poţi şti ce surprize ne oferă Piţi? Dacă va miza pe cartea ofensivei?
Întrebarea simplă este pentru cine şi pentru ce (mai) joacă naţionala României. Cît de mult mai contează ea pentru români, mai ales pentru românii de acasă, care nu au nostalgii precum cei aflaţi la mii de kilometri de casă. Nu luaţi ca reper întîlnirea România-Franţa,
