Ieftinirea caselor şi a terenurilor şi scăderea nivelului de trai al românilor au tăiat din veniturile notarilor. Sursa: SHUTTERSTOCK
Poate fi notar public persoana care promovează examenul de notar stagiar şi care desfăşoară o perioadă de stagiu, la finalul căreia susţine examenul de notar definitiv, pe care îl promovează, sau persoana care are o vechime de minimum cinci ani în domeniul juridic şi care promovează concursul de admitere în profesie. Aceasta este definiţia "pe scurt" pe care o dă notarului Dumitru Viorel Mănescu, notar de profesie şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (UNNPR), scrie revista "Capital".
Este o meserie despre care analiştii din piaţă spun că a adus profituri foarte mari celor care au practicat-o, mai ales înainte de prăbuşirea imobiliarelor.
"În anii precedenţi crizei, numărul mediu al acestor tranzacţii de vânzare- cumpărare era de 500.000 anual... A fost un boom", dă un detaliu analistul imobiliar Radu Zilişteanu.
Pe bună dreptate, era imposibil să nu te gândeşti la taxele mari pe care un cetăţean care vindea sau cumpăra o locuinţă trebuia să le plătească notarului mii de euro, în multe cazuri, pentru o singură tranzacţie. Şi nu e de mirare că, în 2009, România se afla printre ţările cu cel mai mare număr de notari: 9,8 la suta de mii de locuitori, fiind depăşită doar de Franţa (13,9), Belgia (11,6) şi Albania (10,1), potrivit UNNPR.
Lucrurile s-au schimbat mult în ultimii doi-trei ani şi, chiar dacă nu sunt date concrete despre pierderile pe care le-au avut notarii, un lucru este sigur: "În prezent, profitul este aproape inexistent, ca urmare a recesiunii puternice resimţite de segmentul imobiliar. Se pune problema rămânerii pe piaţă şi nu cea a înregistrării de profit", detaliază Mănescu.
Arma preţurilor mici
Ce au făcut nota
