M-am tot abţinut să consemnez ceea ce lumea spune în gura mare despre invocaţia interesantă care s-a materializat pe unele artere de circulaţie, ca şi Şoseaua Colentina din cartierul meu select chino-arabo-ţigănesc din capitala mea modernă euro-atlantică. E vorba de nişte şiruri de borduri (puşchea pe limbă!) din material plastic negru dur pe care sunt prinse nişte palete galbene flexibile şi reflectorizante care delimitează calea de rulare pentru tramvaie de cea destinată autovehiculelor. Frumos, am spus că prin acea investiţie s-au albit nişte bani negri la fel ca-n afacerea cu bordurile videniene!
Ei, dar ce se întâmplă? Peste aceste delimitări se poate trece cu tupeu şi mârlănism automobilistic la fel cum se merge pe contrasens, cum se depăşeşte pe dreapta, pe trotuar sau prin şanţuri la barierele lăsate, ignorate şi acelea.
E clar – am tras concluzia – e vorba de spălare de bani, fiindcă limitatoarele în cauză nu numai că sunt ignorate, ci încălcarea şi deteriorarea lor are loc sub ochii şi cu îngăduinţa poliţiştilor care nu se ştie de ce se află (când se află) în unele intersecţii şi de ce fluieră (când vor să fluiere, vorba filmului!). Poliţişti (aş crede, după comportamentul care favorizează sau facilitează încălcările de cod rutier şi nu numai!) care, sigur, sunt parte la curăţătoria în cauză. Altfel, cum ar permite (ajuta) ca maşinile să treacă peste limitatoarele căilor de rulare, să urce pe spaţii verzi rupând garduri vii, arbuşti, pomi, mergând pe contrasens, blocând trotuare, să strice borduri abia aşezate?
Complicitate la jaf, coautorlâc la încălcarea a ceea ce sunt plătiţi de contribuabili să apere.
Am observat acest fapt doar în Bucureşti, mai ales în Zona Moşilor. Obor, Colentina. În alte părţi poate e altfel!
M-am tot abţinut să consemnez ceea ce lumea spune în gura mare despre invocaţia i
