Nu doar pe plan central, cu lucrări gen Autostrada Transilvania, România a ieşit în evidenţă ca ţara cu cele mai scumpe drumuri din lume. Şi pe plan local, fie că e vorba de achiziţii făcute de Primării sau de Consilii Judeţene, se plătesc din bani publici valori fabuloase pentru câţiva kilometri de drum judeţean sau comunal. În această idee, Ministerul Dezvoltării a încercat să limiteze în ultima perioadă chleluielile excesive făcute de autorităţile locale prin instituirea unor plafoane maximale, care sunt completate pe parcurs. În Timiş, nu toţi oficialii cu competenţe pe acest domeniu sunt încântaţi de idee.
O valoare-prag într-un domeniu fără limite
Pentru că unele Primării sau Consilii Judeţene care aveau un buget anemic şi apelau foarte des la solicitări de rectificări bugetare tindeau să stabilească recorduri la preţ la lucrările la drumuri judeţene sau comunale pe care le adjudecau, Ministerul Dezvoltării a decis că e nevoie de o reglementare centrală, prin stabilirea unor valori maximale ale reabilitărilor şi modernizărilor de drumuri ce cad în responsabilitatea administraţiei locale. Cu alte cuvinte, de la nivel central se vrea ca Primăriile şi Consiliile Judeţene să aloce din bani publici sume rezonabile pentru lucrările de infrastructură prestate.
În acest sens, zilele trecute, Ministerul Dezvoltării a anunţat că a propus pentru dezbatere publică un proiect de hotărâre privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. Dacă noile anexe la hotărârea în cauză vor fi apobate de guvern, costurile standard de modernizare a unui kilometru de drum comunal de clasă tehnică medie nu vor depăşi suma de 193.506 euro.
Totodată, Ministerul Dezvoltării a încercat să impună şi un preţ maxim ce se poate plăti la realizarea unei lucrări de modernizare a unui kilometru de drum
