În ritmul acesta, România va ajunge la 1.000 de kilometri de autostradă peste jumătate de secol.
Ziarul Financiar publică pentru prima dată lista plăţilor realizate în ultimii şase ani pentru construirea de autostrăzi, iar concluzia arată că drumarii au primit 2,3 mld. euro şi au livrat 89 km de autostradă.
Până acum, existau date doar privind bugetele care au fost alocate în total Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), nefiind defalcate sumele pentru autostrăzi.
Un calcul simplu arată astfel că fiecare kilometru nou a costat 25,8 mil. euro, în condiţiile în care standardele de cost ale Ministerului Transporturilor stabilesc că preţul maxim pe un kilometru nu trebuie să treacă de 6,1 mil. euro.
Potrivit estimărilor ZF, care iau în calcul standardele maxime de cost din infrastructura rutieră, cu 2,3 mld. euro s-ar fi putut construi aproape 380 de km de autostrăzi.
Ministrul transporturilor Anca Boagiu a recunoscut, într-un interviu acordat ZF în februarie, că ministerul a avut tot timpul bani pentru autostrăzi, însă lucrurile nu s-au mişcat din "ignoranţă, nepăsare, neştiinţă sau rea-voinţă".
În perioada 2005-2010, în fruntea Ministerului Transporturilor s-au aflat patru miniştri: Gheorghe Dobre (PD-L), Ludovic Orban (PNL), Radu Berceanu (PD-L) şi Anca Boagiu (PD-L).
În prezent România are 314 kilometri de autostradă şi alţi peste 270 de kilometri în execuţie. Dacă ritmul de construcţie din ultimii şase ani va fi menţinut, România va avea 1.000 de kilometri de autostradă abia peste 46 de ani.
Ziarul Financiar continuă seria articolelor în care încearcă să facă lumină cu privire la modul în care au fost cheltuiţi banii publici pentru construcţia de autostrăzi în ultimii ani.
Astfel, datele primite de ZF indică 2009 ca anul în care s-a înregistrat un record de plăţi pentru au
