Paul Mihai Giurca, directorul APM, spune ca nu exista nici macar o prevedere legislativa care sa limiteze timpul cit pot fi depozitate aceste deseuri. Mormanele de moloz rezultate in urma demolarilor si depozitate aiurea prin oras sau la marginea acestuia, dar si in orice alt loc care strica aspectul estetic al localitatilor, nu au nici o sansa de a fi ridicate de autoritati. Nici proprietarii pe terenul carora sint depozitate nu pot fi sanctionati in vreun fel. Primaria stabileste locurile in care astfel de deseuri pot fi depozitate, dar persoanele fizice sau juridice pot lasa linistite molozul daca o fac pe terenul lor, chiar daca zonele arata respingator. "Teoretic primariile aleg locurile in care se vor depozita astfel de deseuri, putind cel mult sa ne consulte pe noi. Molozul este folosit de regula la intarirea si consolidarea malurilor pe de o parte, iar pe de alta parte la inaltarea terenurilor. Noi oricum nu putem interveni pentru ca sintem institutie de emitere autorizatii, dar nici Garda de Mediu ca organ de control nu poate, deoarece este vorba despre un teren privat, iar deseurile sint oricum inerte chimic", a declarat Paul Mihai Giurca, directorul Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Vrancea. Se pot aplica sanctiuni si masuri de remediere a situatiilor doar in cazul in care cineva abandoneaza deseuri rezultate din constructii pe proprietatea altcuiva fara a-i cere in prealabil acceptul. Conform legislatiei in vigoare, la ora actuala un proprietar care vrea sa isi ridice un teren prin deseuri din constructii poate incepe procedura azi si sa o termine... cind s-o termina. "Din pacate nu exista o pirghie legislativa care sa limiteze timpul efectiv cit poate fi tinut un teren cu aceste deseuri pe el. De exemplu, un cetatean vrea sa isi ridice pamintul pentru a construi un imobil. La inceputul proiectului estimeaza ca intr-un an incepe lucrarea si din div