Şefii finanţelor publice din Finlanda, Grecia şi Germania s-au întâlnit ieri, la Berlin, pentru a discuta criza datoriilor din zona euro.
Finlanda a cerut Greciei garanţii, în schimbul participării sale la orice nouă formă de ajutor. „Nu este o chestiune de bani. Este una de principiu. Ea reflectă sentimentul nostru că (n.r. - grecii) nu ar trebui recompensaţi pentru finanţele publice laxe", declara ministrul finlandez al afacerilor europene, Alexander Stubb, pentru EuObserver. Iar această această linie dură a determinat reacţii şi în alte state membre.
Austria, Malta, Olanda, Slovacia şi Slovenia sunt gata să ceară şi ele garanţii, dacă Finlanda le va obţine. Grecia, însă, nu are de unde să garanteze pentru toată lumea. Chestiunea ameninţă să amâne punerea în aplicare a noul plan de salvare a Greciei - programată pentru sfâtşitul lui septembrie. La Bruxelles nu se întrevede o soluţie pentru „aranjamentul finlandez".
„Nu am fost de acord cu aceste pretenţii din partea Finlandei, dar pe de altă parte am încercat să-i înţelegem. Consiliul s-a mulţumit cu o formulare foarte vagă. Şi apoi i se cere Eurogrupului să soluţioneze această problemă. Nu pot să vă spun cum vom face acest lucru. Negocierile sunt în desfăşurare. Aşa că prefer să mă abţin", a spus Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului.
Katinka Barysch, analist senior al Centrului pentru Reformă Europeană din Londra, consideră că atitudinea finlandezilor dăunează Europei. „O astfel de atitudine, dacă se va materializa şi în Germania, poate deveni foarte periculoasă. Dacă Grecia ar fi fost în stare să ofere garanţii pentru toate împrumuturile sale, atunci nici nu ar mai avea nevoie de noi", a spus Barysch.
