Care sunt trăsăturile cele mai generale ale totalitarismului? Interzicerea pluralismului politic şi absolutizarea rolului jucat de stat în mersul societăţii. La care trebuie adăugată teroarea şi domnia fărădelegii, în sens literal.
Este notoriu faptul că regimul dictaturii regale, venit prin lovitură de stat (la 10 februarie 1938), a abolit Constituţia democratică din 1923, a interzis toate partidele politice existente, autorizând un singur partid (Frontul Renaşterii Naţionale), care sprijinea necondiţionat dictatura regală. Carol al II-ea a funcţionat astfel în virtutea principiului statul sunt eu, ceea ce în secolul XX este o caracteristică a societăţii totalitare. Arbitrariul statului şi caracterul lui criminal reies şi din teroarea pe care a administrat-o, când a înscenat execuţia extrajudiciară a celor 14 deţinuţi legionari, printre care şi a lui Corneliu Zelea-Codreanu, iar mai târziu execuţia, ca represalii pentru asasinarea primului ministru Armand Călinescu, a sute de legionari şi expunerea cadavrelor lor.
Statul naţional-legionar a avut o durată de viaţă de 140 de zile. Este o durată istorică scurtă în care el nu şi-a putut desfăşura toate valenţele. Este, totuşi, evident că partidele politice nu s-au putut manifesta sub nicio formă în această perioadă, iar statul şi Mişcarea Legionară erau confundate monolitic. Despre teroare, manifestată prin asasinarea unor figuri politice şi prin pogromul de la Bucureşti, nu mai este nevoie să dau amănunte.
Regimul Antonescu (viitorul mareşal începuse prin a se ralia Mişcării) a constituit şi el un stat brutal şi totalitar. Şi asta chiar înainte de intrarea în război. Partidele politice nu au funcţionat. Este adevărat că Ion Antonescu s-a consultat de câteva ori formal cu liderii politici, dar nu pentru a le urma sfaturile. Cu luciditate, Iuliu Maniu a opinat ca ofensiva românească din 1941 să se o
