Autorităţile vor să ceară un preţ mare pentru acţiunile Transelectrica pe care vor să le listeze, deşi aceasta a fost principala cauză care a dus la eşecul ofertei Petrom. În loc să ţină cont de realităţile pieţei financiare, statul preferă să scoată la vânzare pe bursă acţiuni la preţuri exagerate şi să nu se aleagă în final cu nimic.

Eşecul ofertei Petrom de acum o lună şi jumătate încă este proaspăt în mintea investitorilor. Statul a vrut să vândă 9,84% din pachetul pe care îl deţine la Petrom, însă discountul oferit investitorilor, adică diferenţa dintre preţul minim plătit de aceştia şi cotaţia bursieră, a fost extrem de mic, de doar 2%.

Oferta nu a fost finalizată, întrucât nu au fost subscrise minimum 80% din acţiuni, şi va fi reluată cel mai devreme anul viitor.

Dacă ar fi fost făcută cu cap, oferta Petrom ar fi putut aduce la bugetul statului 610 milioane de euro, adică aproape cât a încasat statul în 2004 la privatizarea companiei (669 de milioane de lei), şi ar fi însemnat cea mai mare operaţiune de vânzare a unor acţiuni din istoria bursei de la Bucureşti.

Zgârcitul mai mult păgubeşte

Subiectul fiind închis cu ştampila „ne revedem în 2012", autorităţile îşi concentrează acum atenţia spre următoarea companie de pe lista ofertelor secundare: Transelectrica se pregăteşte de listarea unui pachet suplimentar de 15%, ceea ce ar ridica la 30% pachetul tranzacţionat la bursă. Însă declaraţiile oficialilor pe această temă arată faptul că nu au învăţat nimic din eşecul anterior.

„Statului îi vine greu să facă discounturi. Nu putem vinde pe nimic valorile pe care le avem", a declarat ieri Victor Cazana, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din Ministerul Economiei. Aceasta deşi până şi preşedintele Traian Băsescu a arătat, după oferta Petrom, că ministerul ar fi trebuit să ofere un d