Discursul tinut de Traian Basescu in fata tinerilor democrat liberali a continut, intr-adevar, dupa cum remarca Sever Voinescu, o doza de alint. Dar nu numai.
In spatele atacului acid la adresa veteranilor PDL si a tergiversarilor guvernamentale se ascunde, de fapt, inca o mostra a neputintei presedintelui in relatia cu propriul partid.
Traian Basescu le-a spus tinerilor democrat liberali ceea ce nu prea mai poate sau nu mai are rost sa le spuna seniorilor partidului, care nu mai sunt dispusi sa-l asculte.
In esenta, presedintele are perfecta dreptate cand le cere pedelistilor o schimbare de substanta in locul unei revopsiri a ciorii din portocaliu in verde "Nu schimbarea culorii va poate aduce succes, ci schimbarea abordarii. Nu pacaliti pe nimeni. (...) Tot aud conducerea partidului tanguindu-se ca nu mai are locomotiva. Locomotiva in alegerile din 2012 sunt ideile corecte, bine explicate si bine sustinute".
Are la fel de multa dreptate si cand se arata convins ca aceasta schimbare nu poate fi adusa de actuala garnitura de la conducerea partidului: "E nevoie de un suflu nou. Acest lucru trebuie sa il inteleaga, in primul rand, veteranii partidului. Le cer tot lor sa aiba forta sa mai faca o data schimbarea la conducerea partidului, chiar daca ultimul congres a insemnat o primenire".
Dar toate acestea, daca ar fi avut cea mai mica sansa de a deveni realitati, n-ar fi fost rostite la o scoala de vara, ci in spatele unor usi inchise pentru a fi puse imediat in practica, asa cum s-ar fi intamplat in urma cu cativa ani.
Insusi faptul ca Traian Basescu a ajuns sa adreseze astfel de indemnuri publice, indirecte, la adresa unora ca sa priceapa ceilalti, este o dovada ca asemenea obiective nu au, practic, nicio sansa de realizare.
Care este realitatea relatiei presedinte - PDL in acest momen
