Invazia Afganistanului (octombrie 2001) şi Irakului (martie 2003): urmare directă a atacurilor din 11 septembrie 2001, operaţiunile militare declanşate de Statele Unite alături de forţele aliate sunt încă neîncheiate, chiar dacă iniţial strategia se baza pe manevre „chirurgicale“ şi un număr restrâns de trupe. Intrat în al zecelea an, efortul aliat din Afganistan este slăbit de tot mai puţinul entuziasm politic euroatlantic de continuare a unui conflict pe care nimeni nu prea şi-l mai permite.

Atacurile teroriste din Madrid (martie 2004) şi Londra (iulie 2005): Madridul a fost aruncat în haos prin detonarea a 13 dispozitive explozive plasate în 4 trenuri de călători. Au fost ucişi 191 de oameni şi s-au înregistrat 1.800 de răniţi. Ulterior şi Londra a fost ţinta unor atentate teroriste în urma aruncării în aer a 3 metrouri şi a unui autobuz. Au murit 56 de oameni, iar 700 au fost răniţi. Europa făcea astfel cunoştinţă, într-un mod brutal, cu realităţile luptei împotriva terorismului. Pe lângă costurile în vieţi omeneşti, atentatele au adus, în viaţa de zi cu zi, un război pe care majoritatea europenilor îl credea foarte îndepărtat.

Uciderea fostului premier Benazir Bhutto (decembrie 2007): Al Qaeda şi talibanii pakistanezi o omoară, într-un atentat, pe Benazir Bhutto, ce urma să devină viitorul preşedinte al Pakistanului. Este începutul alunecării Pakistanului pe panta islamizării.

Invazia Georgiei de către Rusia (august 2008): la puţine luni după declararea independenţei Kosovo, micul stat georgian se confruntă, în august 2008, cu un val de violenţă armată nemaîntâlnit de la destrămarea URSS şi a conflictelor pentru independenţă ce au precedat-o. Operaţiunile militare declanşate de preşedintele Saakashvili împotriva republicii separatiste Ossetia de Sud au reprezentat un pretext bun pentru intervenţia armatei ruse, care, în câteva zile, se afla l