În calendarul arhaic, în această zi de 8 septembrie marchează sfârşitul verii. Românii sărbătoresc pe 8 septembrie Naşterea Maicii Domnului, sau cum se spune în popor, Sf. Maria Mică.
O, ce veste minunată!
Potrivit Bibliei, în această zi s-a s-a născut, în Nazaret, Fecioara Maria. Părinţii ei, Ioachim şi Ana, oameni cu credinţă în Dumnezeu au ajuns la bătrâneţe fără să aibă copii şi au început să se roage la Duhul Sfânt să nu îi lase fără urmaşi. Îşi doreau un copil şi, pentru că evreii fără urmaşi nu aveau voie să aducă jertfe la Templu, Ioachim, tatăl Mariei, s-a retras în pustiu timp de 40 de zile pentru a se ruga, în timp ce Ana i-a promis lui Dumnezeu că dacă îi va dărui un fiu, îi va da să slujească în Biserică. Rugăciunile celor doi au fost ascultate şi în cele din urmă Arhanghelul Gavril le-a adus vestea cea mare, Gavril fiind cel care a anunţat naşterea Fecioarei. Primul a aflat Ioachim, după care a fost anunţată şi Ana, căreia i s-a spus că trebuie să pună fetei numele Maria care, în traducere simbolică, înseamnă spuma mării.
Obiceiuri şi tradiţii
Creştinii îndemnaţi să facă pelerinaje pe la mănăstiri, înconjoară lăcaşul de cult în genunchi, iar femeile care îşi doresc să aibă copii se roagă la icoana Fecioarei Maria. Chiar şi femeile însărcinate fac acest lucru, pentru ca Maica Domnului să le ajute să nască uşor. De ziua Fecioarei, creştinii aprind o candelă care arde întreaga zi. Gospodinele împart struguri şi prune pentru sufletul celor trecuţi dincolo, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ele roadele toamnei pe lumea cealaltă. Ca în orice sărbătoare mare creştinească, în această zi nu se se efectuează treburi gospodăreşti, potrivit tradiţiei populare, dacă nu vreţi să vă atrageţi răul asupra familiei. Pentru oamenii câmpului, după ziua de Sfântă Mărie Mică începe cea mai bună perioadă a anului, peri
