În ultimii doi ani, dezbaterile educaţionale (debate) au fost popularizate şi în România. Un mare merit îl au doi tineri români câştigători ai celor mai importante trofee din lume care se acordă în acest domeniu.
Debate-ul este privit în Occident ca esenţial pentru dezvoltarea societăţii şi este promovat în sistemul educaţional şi mass-media. Acesta se traduce prin practica discuţiilor în care sunt aduse argumente pro şi contra asupra unui subiect de interes general. La nivel individual, contribuie la dezvoltarea gândirii critice, a comunicării, a ascultarii active, iar studiile arată că debaterii au mai multe şanse să reuşească pe plan profesional. La nivel social, conduce la îmbunătăţirea spiritului civic şi promovează democraţia participativă.
În România, tradiţia dezbaterilor publice a început să se dezvolte după căderea comunismului, care, la fel ca toate regimurile totalitare sau autoritare, evita promovarea lor. Astăzi, raportat la ţările din vest, în România, domeniul dezbaterilor nu este încă "matur".
Pe de alt parte, în mediul academic românesc este competitivă la nivel internaţional o singură universitate: Babeş-Bolyai, aflată din 2010 în top 100 Universităţi, la dezbateri. Cu excepţia acesteia, universităţile nu îşi sprijină echipele cum se întâmplă în afară, iar meritul pentru performanţă este în special al studenţilor.
Cu toate acestea, prima echipă din istorie care a câştigat cele mai importante trei competiţii de dezbateri din lume a fost formată din doi studenţi români.
Practic, victoria celor doi a popularizat debate-ul în România, iar companiile private şi universităţile au devenit mult mai interesate să finanţeze tinerii care vor să participe la concursuri internaţionale, explică Emil Mesaroş, arbitru internaţional de dezbateri şi preşedinte ARDOR Transilvania.
„Mi s-a părut că după Mondiale, mediatizarea ca
