De la momentul apariţiei sale, „Deşteaptă-te, române!" a fost, de-a lungul istoriei, un cântec apropiat românilor de rând, şi nu numai. Versurile mobilizatoare l-au „ajutat" să devină imnul României după Revoluţie. Iată zece lucruri despre „Deşteaptă-te, române!".

1. A fost compus în contextul Revoluţiei de la 1848. Poetul Andrei Mureşanu (1816-1863) se afla pe atunci la Braşov în calitate de profesor la Colegiul Latino-German din localitate, dar era şi redactor la suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă şi literatură", ce aparţinea periodicului românesc „Gazeta Transilvaniei". Lui Mureşanu îi va reveni misiunea compunerii unui cântec de luptă, care să mobilizeze masele, alături de proclamaţiile şi declaraţiile din presă din acele momente.

2. Sub titlul „Răsunet", poezia a fost publicată ulterior în numărul 25 al revistei „Foaie pentru minte, inimă şi literatură", la 21 iunie 1948.

3. După ce versurile au fost puse pe hârtie s-a ridicat problema identificării unui cântec adecvat acestora, menit să pună şi mai bine stihurile în valoare şi să le facă mai uşor de reţinut. Este o întreagă controversă cu privire la autorul de drept al melodiei. Sunt cunoscute trei ipoteze:

# Unele mărturii vorbesc de Andrei Mureşanu, părintele versurilor, ca fiind şi autorul melodiei.

# George Ucenescu, compozitor ucenic al lui Pann, susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, şi deci el ar fi „autorul moral" al melodiei. Cântecul religios „Din sânul maicii mele" se pare c-ar sta la originea melodiei actualului imn de stat al României.

# O teorie des uzitată şi încetăţenită în rândul opiniei publice româneşti îl desemnează pe Anton Pann, celebrul culegător şi profesor de muzică veche, ca fiind autorul melodiei.

4. Venirea comuniştilor la pu