Livia Pânzaru (21 de ani) este o absolventă de Jurnalism. Priveşte lumea cu seninătate şi optimism, deşi şi-o imaginează doar din amintiri şterse. La fel ca ea, din dorinţa de a fi în rând cu lumea, alţi 7-8 nevăzători termină anual facultăţile din Capitală, numărul fiind în creştere.

Închideţi ochii pentru zece secunde... Aşa arată fiecare zi din viaţa Liviei Pânzaru, o tânără din Chişinău care nu mai vede de la vârsta de cinci ani, când a fost diagnosticată cu o maladie gravă ce a lăsat-o oarbă.

Nu ştie cum arată membrii familiei, hainele pe care le poartă, apartamentul în care locuieşte sau colegii cu care a învăţat la facultate. Dar nu-şi plânge soarta şi spune că ochii ei sunt mâinile, prietena care o însoţeşte tot timpul sau părinţii.

„Nu mă simt diferită. Când vreau să aflu cum arată un obiect, mă adresez: «Dă-mi să mă uit, să văd», pentru că le pot vizualiza cu ajutorul mâinilor", spune Livia, menţionând că îşi imaginează fiecare obiect la fel de bine precum un văzător.

GREUTĂŢILE O FAC MAI PUTERNICĂ

„Nimic nu este întâmplător, poate aşa este mai bine. Greutăţile modelează caracterul omului. Aş fi fost altfel dacă vedeam tot ce văd ceilalţi şi, poate, nu eram alături de persoanele cu probleme similare", mai explică fata, care anul acesta a absolvit facultatea de Ştiinţe ale Comunicării din Chişinău şi este masterandă la Jurnalism European.

La facultate, colegii îi spuneau tot timpul că este foarte curajoasă. „Nici nu mi-am pus vreo dată problema de a merge sau nu la universitate. Cred că e ceva normal să continui studiile, însă colegii mă priveau ca pe un fenomen", povesteşte fata.

Citește și:

(FOTO) Străzile din centrul Chișinăului, capcane pentru invalizii cu dizabilități locomotorii

Livia s-a îndrăgostit de profesia de jurnalist încă din copilărie, iar acum este în căutarea unui job în