Studiul recent al unui academician din Africa de Sud a ajuns la concluzia că distrugerea sistematică a populaţiei Herero din Africa de Sud-Vest (fostă colonie germană) între anii 1904-1908 a fost ordonată de însuşi Kaiserul Wilhelm al II-lea.
Cercetarea asupra acestui posibil prim genocid organizat de stat dezvăluie în detalii cum gândirea germană, pare-se predispusă la genocid, ar fi premers Holocaustul cu mai bine de 30 de ani. Cel care a condus studiul timp de 10 ani este un profesor de drept internaţional şi drepturile omului, Dr. Jeremy Sarkin, care predă la University of South Africa. Acesta a estimat că aproximativ 80% din populaţia Herero a pierit ca urmare a campaniei germane de genocid.
Cercetările lui Sarkin sugerează că lipsa pământurilor, rasismul şi mândria imperială germană au stat în spatele deciziei de a distruge populaţia Herero, un trib de 100.000 de oameni care trăia pe pământurile fertile din partea centrală a Namibiei de azi. Autorităţile germane considerau că practica de eliberare a pământurilor arabile de populaţiile indigene - şi înlocuirea acestora cu emigranţi germani - era o soluţie atractivă pentru lipsa spaţiului locuibil din Germania continentală. Alt factor important a fost numărul mare de copii născuţi din mamă Herero şi tată german. Conform legii, aceşti copii puteau obţine naţionalitate germană, situaţie ce nemulţumea cumplit autorităţile.
Mândria imperială trebuia păstrată cu orice preţ
Conform Dr. Sarkin, cel mai important lucru a fost păstrarea mândriei imperiale a Germaniei. Între 1902 şi 1904, rezidenţii germani din Africa de Sud-Vest s-au întâlnit cu Kaiserul la Berlin în mai multe rânduri, şi şi-au manifestat nemulţumirea faţă de guvernatorul colonial care ar fi fost prea blând cu populaţia indigenă. Astfel, atunci când tribul Herero s-a revoltat împotriva ocupanţilor germani în 1904 - şi mai ales după
