Mai întîi faptele:

1. Stadionul National Arena a fost finalizat. Cu un cost de 234 milioane de euro, din care 35 de milioane – finanţare de la Guvernul României, restul de 199 de milioane- de la Primăria Capitalei.

2. Catedrala Mîntuirii Neamului, a cărei construcţie a început de puţină vreme, are costuri evaluate vag, undeva între 200 de milioane de euro (estimarea Patriarhiei pentru construcţia în roşu) şi 600 de milioane de euro (estimarea generoasă a jurnaliştilor de la Deutsche Welle). Pînă acum, contribuţia în bani a Guvernului şi primăriilor (generală şi de sectoare) a fost de circa 8 milioane de euro. Acestora li se adaugă terenul public donat, estimat ca avînd o valoare de 200 de milioane de euro.

3. Acum cîteva zile, domnul Remus Cernea, preşedinte al Asociaţiei Umaniste Române, anunţa public iniţierea demersurilor unui referendum privind finanţarea publică a Catedralei Mîntuirii Neamului (pe care Asociaţia Umanistă o consideră ilegitimă).

4. Într-un comunicat dat publicităţii la 1 septembrie, Patriarhia Română îşi exprima nedumerirea privind absenţa oricărui protest public legat de modalitatea de finanţare a stadionului National Arena. În luările de poziţie ulterioare acestui comunicat, nici Asociaţia Umanistă, nici alţi adversari ai finanţării publice a Catedralei, ONG-uri sau intelectuali umanişti, nu au încercat să lămurească această nedumerire a Patriarhiei.

Iată de ce, considerînd că a fost ratată şansa unui dialog pe marginea unor principii privind utilitatea publică a unor edificii majore, a rolului acestui tip de proiecte în revitalizarea şi întărirea comunităţilor, găsesc oportun să ofer publicului, aflat fie de o parte, fie de cealaltă a baricadei, cîteva idei care merită cumpănite. Nu spre a extinde domeniul luptei, ci dimpotrivă, întrezărind chiar un acord de principiu în privinţa sistemului de finanţare şi rolului