Marti seara am avut sentimentul unui teribil salt in timp, inapoi. In primavara lui 2003, in plina guvernare Nastase, meciul de fotbal Romania - Danemarca a fost jucat intr-o groapa de nisip amenajata pe o suma exorbitanta din bani publici, pe fostul stadion national, de firma lui Adrian Oprisan, fratele baronului de Vrancea.
In 2011, in plina guvernare PDL, dar cu un primar independento-pesedist la Primaria Capitalei, meciul Romania - Franta a fost jucat pe un camp de cartofi amenajat pe noul stadion national, tot pe o suma exorbitanta, tot din bani publici, de, ati ghicit, firma aceluiasi Adrian Oprisan, fratele aceluiasi baron de Vrancea.
Intre isprava din 2003 si cea de acum, potrivit ziaristilor de la Romania Libera, Adrian Oprisan a devenit, la randul sau, un adevarat baron al gazonului, executand o multime de astfel de lucrari finantate din banii contribuabililor. Nici calitatea mizerabila a lucrarilor, nici schimbarile de putere nu i-au afectat asadar afacerile prospere.
Exista o singura diferenta. Scandalul lui 2003 a facut victime in presa. La Europa FM trei jurnalisti au demisionat dupa ce directorul Ovidiu Miculescu, cel pe care anul trecut PSD a incercat sa-l faca sef la RRA, a incercat sa cenzureze stirea referitoare la prietenul sau Oprisan. Anul acesta probabil ca nu se va mai intampla asa ceva, inclusiv pentru ca stirea a devenit una internationala.
"Arena Nationala a avut totul, mai putin gazon. Era complicat sa joci fotbal. Astfel, actorii acestei parodii de meci international s-au prins intr-un joc in care fiecare schimbare de directie, alunecare, transforma iarba intr-un grotesc camp de cartofi", scrie, spre exemplu, Le Monde.
"Arena Nationala e un paradox. Cum poate un stadion de asemenea anvergura sa aiba un asa gazon?", a comentat L'Equipe. Asa ceva nu se poate cenzura.
In