Urmăresc, mai mult din curiozitate decît din apetit pentru spectaculos, Gala Tînărului Actor (sau Gala Hop) de la Mangalia. Competiţia organizată anual de UNITER încearcă să stabilească nişte ierarhii în rîndul absolvenţilor (tot mai) numeroaselor şcoli de actorie din ţară.

Proba impusă tuturor participanţilor la secţiunea „individual“ a constat într-un recital de cîteva minute a unui text ales din primele cinci capitole din Cartea milionarului – Cartea de la Metopolis de Ştefan Bănulescu. Candidaţii au mai fost invitaţi să propună juriului şi un recital dintr-un text la alegere. La secţiunea „grup“, trupele înscrise au avut de interpretat un spectacol scurt (de maximum o oră). În competiţia pentru premiile puse la bătaie au intrat în jur de treizeci de actori. Ei ar trebui, cel puţin teoretic, să fie un eşantion reprezentativ al ultimelor două promoţii. Dacă e într-adevăr aşa, atunci viitorul nu sună prea bine, căci în afara cîtorva excepţii, media a fost... submediocră. Aproape totul te ducea cu gîndul la amatorism: de la tonul fals la bîlbe şi stîngăcii de exprimare, de la mişcarea scenică nefirească pînă la înţelegerea eronată a textelor interpretate. Sigur, e greu să evaluezi prestaţia unor actori de-abia ieşiţi din facultate, e încă şi mai dificil să le prevezi cariera. Căci despre asta e vorba în primul rînd la Gala Hop: despre începutul carierei de actor. Cel puţin teoretic, premianţii ar trebui să aibă şanse mari să intre în rîndul profesioniştilor. Oricare ar fi nivelul general al galei, o distincţie trebuie să însemne ceva şi, dacă premiile nu sînt însoţite şi de un cec consistent, atunci diplomele ar trebui măcar să reprezinte garanţia unui debut în forţă. Din păcate, nu toţi au norocul (şi talentul) lui Marius Manole, de pildă, cîştigător, acum vreo zece ani, al unui premiu la Gală, şi membru în juriu anul acesta. Competiţia stabileşte nişte v