Gheorghe Cozma a fost elev, profesor şi director la cea mai veche şcoală românească din Satu Mare, actualul Colegiu Naţional „Mihai Eminescu“. El se numără printre puţinii elevi în viaţă care au prins Bacalaureatul imediat după reforma învăţământului din 1948.

Gheorghe Cozma se numără printre puţinii elevi în viaţă care au prins Bacalaureatul imediat după reforma învăţământului din 1948. El a povestit pentru „Adevărul“ cum a dat Bac-ul acum 60 de ani. „Ţin minte că pe vremea respectivă se dădea examenul maturităţii din şase materii la noi la şcoală. La română şi la matematică dădeam examen scris şi oral, iar la fizică, chimie, istorie şi limba rusă dădeam doar oral. Pe atunci nu dura două – trei săptămâni examenul şi mai ales nu existau acele intervale de 2-3 zile între examene. Erau comisii de câte şapte examinatori, respectiv câte unul pentru fiecare materie plus preşedintele comisiei, iar examenul avea loc o singură dată”, îşi aminteşte profesorul Cozma. În comparaţie cu examenul de azi, Bacalaureatul după reforma din învăţământ din 1948, însemna un singur examen crâncen. „Ne pregăteam la modul serios. Pe-atunci nu existau nici măcar suspiciuni că cineva ar fi cumpărat examenul sau că profesorul ar putea trişa şi ajuta elevul cu diferite metode. Intram câte şase elevi la o comisie şi nu ieşeam niciunul până nu erau examinaţi toţi din grupă. Cine dorea să asiste la examinarea colegilor, putea să o facă fără probleme”, mai povesteşte Cozma.

Promovabilitate de minimum 75%

Deşi sistemul de notare şi examinare era cu totul altfel faţă de ce se întâmplă astăzi şi condiţiile de examinare mult mai stricte şi severe, Gheorghe Cozma spune că promovabilitatea era în medie de 75%. El spune că promovabilitatea scăzută de astăzi este cauzată de pregătirea slabă a elevilor. „Acum 60 de ani severitatea era oarecum autoimpusă. Nu era cazul să ne avertizeze profes