Lăsaţi reacţiile din presa franceză, fotografia uriaşă cu brazda “pour l’eternite” şi cu Bănel, pe prima pagină din “L’Equipe”. Mult mai interesante pentru soarta “naţionalei” sînt analizele “la cald” din ziarele luxemburgheze.
Depindem de echipa pe care noi am luat-o printre primii în serios (dacă nici asta nu e viziune în fotbal, ce altceva?). Selecţionata lui Luc Holtz trebuie să scoată cel puţin un egal cu Bosnia, ca să avem şanse aritmetice la baraj.
A bătut Albania, cu 2-1, şi se află pe cai mari, “plini de încredere de la meciul cu România”, a mărturisit Gilles Bettmer, unul dintre marcatori. “Cînd dai un gol ca al meu, eşti cu 20 la sută mai încrezător”. Exerciţiu pentru cei care calculează încă şansele României: de cîte goluri ar fi nevoie pentru ca “leii roşii” să fie sută la sută mai încrezători cu bosniacii?
Celălalt marcator, Aurelien Joachim, a replicat, modest, că golul său a fost “norocos”: “Important e să trimiţi mingea în plasă!”. Luxemburghezii învaţă repede, prind din zbor fineţuri care le scapă atacanţilor noştri. Astăzi, sîntem la mîna lor, mîine, vom sărbători transferul unui internaţional român la FC Differdange 03, club furnizor de talente la echipa lui Holtz.
De vreme ce n-avem un fotbalist care să facă diferenţa în jocul României, să sperăm că o vor face “differdangezii”. Am ironizat prudenţa din declaraţiile “tricolorilor” înaintea meciului din Ducat. Ultima ironie îi aparţine întotdeauna sorţii. Acum nu mai rîdem. Ne-am dori ca toate astea să fie adevărate: “Luxemburg este o echipă extrem de periculoasă”, “a făcut progrese remarcabile”, “să ne temem de ea”, “fizic, cei din Luxemburg stau excepţional”, “nu mai există echipe mici” (ce noroc, nu-i aşa?).
Pentru întîia lor victorie din preliminariile Euro 2012, luxemburghezii au cerut o primă dublă. Mai calculează cineva?
Lăsaţi reacţiile din presa franceză
