Oamenii de ştiinţă asistă neputincioşi la topirea gheţarilor din Oceanul Arctic, în timp ce Rusia şi Statele Unite fac bani.
Volumul total al gheţarilor din Oceanul Arctic a ajuns în toamna lui 2010 la cel mai mic nivel din istoria măsurătorilor prin satelit, iar la 31 iulie 2011, Oceanul Arctic mai avea doar 38% din gheaţa pe care o avea în 1979. Măsurătorile actuale ale experţilor arată că volumul gheţarilor ii scade şi mai rapid decât anul trecut.
Vestea proastă pentru oamenii de ştiinţă şi pentru activiştii în domeniul protecţiei mediului dă startul unei curse pentru obţinerea resurselor neexploatate de sub gheaţă.
Altădată imposibil de explorat, Oceanul Arctic devine accesibil pe fondul încălzirii globale şi al topirii calotei glaciare, care descoperă acum noi rute navigabile, resurse de petrol şi alte rezerve minerale. Acest raport va intensifica probabil şi mai mult cursa dintre ţările arctice, Rusia, SUA, Danemarca, Norvegia şi Canada, care vor să obţină controlul regiunii, scrie "Financial Times"
Bogăţiile arctice
Experţii susţin că sub gheţarii din Oceanul Arctic se află importante rezerve de petrol, gaze, diamante, aur, plumb, zinc sau nichel.
Cercetătorul francez Yves Mathieu afirmă că, după explorarea a numai 10% din regiunea arcticii, au fost descoperite 20 de miliarde de barili de petrol şi 8.000 de miliarde de metri cubi de gaz.
Mathieu mai spune că în zonă s-ar mai afla 200 de miliarde de barili de petrol şi 80.000 de miliarde de metri cubi de gaz.
"Platformele continentale arctice ar putea reprezenta cea mai mare suprafaţă geografică neexplorată de pe Pământ în ce priveşte petrolul", a spus şeful de proiect, Donald Gautier, de la US Geolgical Survey, citat de Bloomberg.
Oamenii de ştiinţă americani spun că la Polul Nord se află peste o cincime din rezervele nedescoperite de petrol şi gaze naturale