Banca Naţională pregăteşte nişte norme de creditare atât de restrictive încât ar fi fost bine venite în 2007.

România a ajuns să sufle în iaurt, după ce s-a fript cu ciorba creditelor. Dacă noile propuneri ale BNR vor intra în vigoare, puţinii români care încă mai puteau lua credite se vor găsi în situaţia de-a aduce garanţii de 133% din valoarea împrumutată sau un avans de minimum 30% pentru creditele imobiliare în monedă străină şi să se împrumute pe maximum cinci ani. De asemenea, ei vor trece printr-un test de stres care le va micşora plafonul maxim al ratei în funcţie de riscul valutar, cel de creştere a dobânzii sau cel de scădere a veniturilor.

Test de stres

De exemplu, o persoană care are acum venituri nete echivalente cu 500 de euro şi care vrea acum să ia un credit îşi poate permite o rată de 250 de euro (plafonul maxim de îndatorare admis de BNR diferă de la bancă la bancă). La această rată şi o dobândă de 10% pe 10 ani, împrumutatul va putea pleca acasă cu aproximativ 19 mii de euro.

După intrarea în vigoare a noilor norme, durata maximă a creditului se reduce la cinci ani, ceea ce înseamnă din start o reducere a creditului la 12 mii de euro. După care banca întreabă: "Ce se întâmplă dacă euro se depreciază cu 35,5%, dobânda creşte cu 0,6%, iar veniturile scad cu 6%?" Salariul net devine 470 euro, rata maximă doar 173 euro iar dobânda creşte la 10,6%. Creditul maxim accesibil este în acest caz de numai 8 mii de euro, cu mult sub jumătate faţă de cât se cordă acum.

E leul o soluţie?

Teoretic, clientul se poate îndrepta spre creditele în lei, însă în cazul acesta dobânda efectivă creşte la cel puţin 15%. În lipsa riscului valutar, clientul va putea împrumuta echivalentul în lei a aproximativ 9 mii de euro, însă rata este egală cu cea a unui împrumut în valută de 12 mii de euro.

Băncile au încercat să reducă