Celălalt album fotografic, la care mă refeream în articolul de săptămâna trecută, este rodul unui proiect comun al Primăriei Câmpulung Muscel cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Albumul a fost tipărit la „Arta Grafică", sub coordonarea editorială a Mariei-Cristina Enescu, avându-i colaboratori ştiinţifici pe prof. univ. Ştefan Trâmbaciu şi pe pasionatul de plaiuri muscelene, profesorul Adrian Săvoiu. Cinci fotografi (Sebastian Enache, Alin Ionuţ Virsescu, Ruxandra Nicolescu, Andrei Onofreiciuc şi Cristian Cocea au contribuit la traducerea în imagini a Câmpulungului de ieri şi de azi. Textele de prezentare sunt în română şi în engleză, ceea ce face posibilă difuzarea în afară, la UNESCO, de exemplu, sau prin oficiile de turism ale României.

Identitatea unui oraş

Albumul, intitulat „Câmpulung Muscel. Cetatea Întemeietorilor de Ţară", oferă o panoramă complexă a unui oraş, dar şi a unei zone geografice, dăruite, unul, ca şi alta, atât de istorie, cât şi de natură. Documentele atribuie Câmpulungului mai multe priorităţi istorice: prima aşezare urbană atestată (la începutul secolului al XIII-lea); prima capitală a Ţării Româneşti (la sfârşitul aceluiaşi secol); reşedinţă a celui dintâi domnitor român, Negru-Vodă, foarte probabil doar legendar, dacă nu cumva una şi aceeaşi persoană cu cel dintâi Basarab; locul de unde a pornit primul text în româneşte, scrisoarea prin care „judeţul", adică primarul Câmpulungului, boierul Neacşu Lupa, îl informa pe omologul său braşovean, Hans Benkner, za lucrul turcilor, conduşi de cel mai vestit sultan al lor, Soliman al II-lea Magnificul.

Scrisoarea cu pricina este prima care ne-a parvenit, dar au existat, cu siguranţă, alte texte, pierdute, dacă judecăm după claritatea şi frumuseţea limbii, care învederează o tradiţie. Scrisoarea e reprodusă şi în facsimil. La fel ca şi sigiliul oraşul