Fostele uzine lăsate în paragină ar putea deveni hoteluri, centre culturale sau muzee, cred arhitecţii bucureşteni, care nu înţeleg de ce suntem puşi doar pe demolat şi construit de la zero. Regenerarea urbană, un concept aproape inexistent în ţara noastră, ar putea face ca Bucureştiul să-şi recâştige titlul de „Micul Paris”.

Pasajul Basarab, născut din „cenuşa“ unor case pitice, murdare şi dărăpănate, este admirat ca o operă de artă de bucureşteni. Mulţi şoferii, la picioarele cărora se întinde pasajul perfect asfaltat, îi laudă pe edili. Există, însă, şi specialişti care n-ar fi ridicat niciodată un mastodont care să facă loc maşinilor, în condiţiile în care tendinţa, peste tot în lume, este de a limita accesul automobilelor în oraş şi a face pasaje pietonale, mall-uri culturale sau parcuri.

„Trebuie să redăm oraşul oamenilor“ este teoria arhitectului bucureştean Adrian Spirescu. Împreună cu o echipă de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ a finalizat un studiu despre regenerare urbană. „La noi nu prea există conceptul şi nici politici publice pentru asta”, explică şi arhitecta Mihaela Pelteacu, care a lucrat la proiect.

Regenerarea urbană, concept aflat în stadiul de pionierat la noi, este munca a specialişti din diverse domenii, sociologi, experţi în trafic, urbanişti, politicieni, antropologi şi arhitecţi. „Împreună aceşti experţi generează o acţiune de vindecare, de tămăduire la nivelul oraşului şi care urmăreşte îmbunătăţirea mediului economic, social, fizic“, explică arhitectul Spirescu. Acesta recunoaşte că procesul necesită timp şi multă muncă, dar exemplele de peste hotare au demonstrat că merită efortul. „Degeaba duci pe cineva din Londra să vadă Podul Basarab, nu cu asta îl cucereşti“, spune Adrian Spirescu. Arhitectul înţelege utilitatea pasajului pe care trece destul de des, doar că, în opinia sa, dorinţa de a rade t