Dintr-un exces de pozitivism s-a spus in perioada de pionerat a istoriei ideilor ca alchimia nu ar fi fost o stiinta, ci mai degraba o pseudo-forma de cunoastere, o protostiinta, predecesorul care ar fi stat la baza dezvoltarii adevaratei stiinte.
Pe nedrept s-a afirmat ca alchimia ar fi fost o arta oculta, ceva care avea de-a face mai mult cu dimensiunea mistica si ezoterica decat cu cercetarea riguroasa bazata pe legi imuabile confirmate de experienta.
Cercetarile mai noi au luminat clarobscurul domeniului. S-a demonstrat ca alchimia a reprezentat mai mult o etapa spirituala a cunoasterii umane ale carei principii inca se pastreaza si in stiintele riguroase de astazi. Acestea fiind spuse, putem avea acum o intelegere mai ampla asupra zicerilor premierului Emil Boc despre relatia pe care o are cu presedintele tarii. Una de natura alchimica.
"Ca si ministru al Transporturilor, l-am intalnit in perioada guvernarii 1996-2000, cu ocazia vizitelor pe la diverse lucrari de infrastructura, dar nu in mod particular. Practic, primul contact propriu-zis a fost dupa ce am ajuns deputat si in cadrul campaniei pentru alegerile din Partidul Democrat din anul 2001. Atunci practic a fost contactul si alchimia care s-a pecetluit" - Emil Boc.
Nu este o noutate. Ca premierul vorbeste despre modul in care l-a intalnit pe Traian Basescu asa cum un indragostit poveste peste ani cum si-a intalnit iubirea vietii, e mai degraba duios. Ca Emil Boc priveste inca spre presedinte ca spre farul din port, e iarasi un lucru bun. Cum ar fi altfel, daca Emil Boc ar incepe sa conduca de capul sau tara? V-ati intrebat vreodata cum ar arata Romania, daca fostul primar al Clujului ar fi lasat singur cu Romania pe mana? Nu mersi, mai bine asa.
Nu e un secret nici faptul ca si Traian Basescu comunica perfect cu premierul. In campania prezidential
