În primăvara anului 2009 devenise o modă printre analiştii economici şi oficialii români să vorbească despre nevoia unui nou model de creştere pentru economie. Dependenţa de finanţările externe, creşterea pe datorie - se spunea, nu mai aveau cum să mai funcţioneze.
La trei ani de la căderea Lehman Brothers, ce s-a schimbat în economie astfel încât să fie mai protejată faţă de turbulenţele financiare internaţionale? Dependenţa de finanţarea externă a trecut de la privat la stat, iar fluxurile interne tot nu le suplinesc pe cele externe. Fluxul de economisire, care ar trebui să se regăsească în finanţare pentru companii şi persoane fizice, este insuficient intern, iar creşterea majoră în fluxul comercial vine tot la extern.
Ultimele date de la Institutul de Statistică arată că depedenţa de exterior a economiei continuă, dar de data aceasta nu prin fluxurile financiare care au finanţat consumul, ci prin capturarea creşterii economice de către exporturi. În semestrul 1, pentru prima dată după 1990, exporturile au avut o dinamică mult mai bună decât a importurilor în datele PIB, crescând cu 15%, faţă de o majorare cu 11% a mărfurilor aduse din exterior.
Pentru comparaţie, în primele şase luni din 2007, exporturile creşteau cu 8%, iar importurile cu 25%. Doar acest fapt a permis ca, în pofida scăderii pe toată linia la celelalte componente ale utilizării PIB pe primul semestru 2011: consumul populaţiei, cu -1,7%, al administraţiei publice, cu -7,2% şi investiţiile, cu -1,7%, economia să fie totuşi pe plus, cu 1,6% faţă de anul trecut.
Astfel, cu toate că exporturile au o pondere mai redusă în economie, de 30%, faţă de Polonia şi Ungaria, cu 50-60%, reuşesc să determine relansarea. Datele regionale arată însă că miza desprinderii de trendul occidental este asumată de Polonia, care raportează o creştere de 4,5%în 2011. În context, clasamentul Deloi
