Scriitorul britanic James Meek, fost corespondent de război pentru prestigiosul cotidian „The Guardian“, a renunţat la jurnalism în anul 2006 pentru ficţiune. În interviul acordat pentru „Adevărul literar şi artistic“, James Meek vorbeşte despre apropierea de moarte, pe front, şi despre cel mai recent roman al său, „Începem coborârea“, inspirat de războiul din Afganistan.
„Adevărul": „Începem coborârea" este despre războiul din Afganistan. Dar şi despre dragoste. De ce aţi ales să opuneţi aceste două realităţi?
James Meek: Primul roman de război, „Odiseea" lui Homer, era despre o luptă provocată de iubire, deci nu ştiu cât de îndepărtate una de alta sunt dragostea şi războiul. O treime din cartea mea are ca decor Afganistanul, o treime Europa şi o treime se petrece în Statele Unite - toate aceste ţări sunt în război, dar în feluri diferite. Ce e dificil pentru Kellas, personajul principal, e că viaţa lui se împarte între aceste ţări şi trebuie să facă faţă contrastelor. Iubirea şi războiul au un lucru în comun: fiecare ia naştere în inimile bărbaţilor şi femeilor. Spunem despre cineva că este îndrăgostit, dar, de fapt, dragostea este cea care se află în el, e pe dinăuntru. Kellas, când vine dinspre Afganistan spre Vest, este îndrăgostit. Dar şi în război.
Întotdeauna există un personaj feminin puternic în cărţile dumneavoastră. De ce sunt importante femeile?
Aţi fi putut la fel de bine să mă-ntrebaţi de ce e importantă gravitaţia, sau aerul! (Râde).
Există un moment în biografia dumneavoastră când v-aţi întrebat ce trebuie să faceţi pentru a avea succes. Vă aflaţi în Islanda şi îl aveaţi în faţă pe scriitorul Ian McEwan. Apoi, aţi fost şi dumneavoastră tradus în islandeză şi chiar l-aţi cunoscut pe McEwan. Credeţi în destin, i-aţi povestit întâmplarea?
Nu cred că o agenţie secretă îmi dirijează viaţa. Cre