Noul Cod civil al României, prin care sunt reglementate raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil, intră în vigoare peste trei săptămâni, respectiv la 1 octombrie, informează Mediafax.
Codul este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispoziţiilor sale.
După înlăturarea regimului comunist, una dintre cele mai importante provocări la care au trebuit să răspundă, în egală măsură, legiuitorul, jurisprudenţa şi doctrina a fost reconstrucţia sistemului dreptului de proprietate. Înlăturarea dreptului de proprietate socialistă şi revenirea la tradiţia dreptului de proprietate privată au fost consacrate, în mod treptat, în legislaţia postdecembristă, în anii 1990 şi 1991. Corolarul acestei evoluţii a fost reglementarea constituţională a dreptului de proprietate. În legea fundamentală au fost statuate principiile care guvernează dreptul de proprietate privată şi dreptul de proprietate publică. Ulterior, pe această bază, au fost adoptate noi reglementări care au completat regimul juridic al celor două forme ale dreptului de proprietate.
Acestea au format însă un corpus de norme neunitar, care au fost integrate, aşa cum este firesc, în Codul civil.
Codul civil este o concepţie monistă de reglementare a raporturilor de drept privat, încorporând în totalitate reglementările privitoare la persoane, relaţiile de familie şi relaţiile comerciale.
Alături de Legea 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil, intră în vigoare şi Legea pentru punerea în aplicare a acestuia, care prevede o serie de măsuri tranzitorii.
Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.
Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare anoului