România a căzut cu 10 poziţii în clasamentul global al competitivităţii, întocmit anual de Forumul Economic Mondial, după ce anul trecut mai coborâse cu trei locuri. România se află acum pe poziţia a 77-a. La nivelul UE, mai jos se află doar Grecia (90) după o prăbuşire severă, însă Bulgaria (74) a trecut înaintea României.

Scorul obţinut de România a scăzut de la 4,16 la 4,08 (din 7), însă căderea poziţională severă este explicabilă prin faptul că multe ţări care se aflau în urma României şi-au îmbunătăţit scorurile.

Cele mai mari probleme indicate de respondenţi sunt ratele de impozitare (15,5%), birocraţia ineficientă (13%), instabilitatea politică (11,9%), accesul la finanţare (10,8%), corupţia (9,7%), infrastructura proastă (8,9%) şi regulile fiscale (8,7%). Investitorii nu sunt decât în mică măsură nemulţumiţi de infracţionalitate şi furturi (0,5%), sănătatea publică (0,5%), rigiditatea relaţiilor de muncă (2,8%) sau forţa de muncă needucată (3,6%).

România se clasează cel mai prost la capitolul transparenţei deciziilor guvernamentale, locul 140 cu 2,9 puncte, mai jos fiind doar Haiti (2,6) şi Yemen (2,2). Tot catastrofal se plasează România şi la subcapitolul calităţii infrastructurii: locul 139, singurele ţări de după fiind Bosnia-Herţegovina, Angola şi Haiti. România stă însă slab şi la unele capitole legate de sectorul privat, cum ar fi inovaţia şi sofisticarea afacerilor.

Singurul subcapitul la care România se clasează pe locul I în lume, împreună cu alte 69 de ţări, este numărul cazurilor de malarie: zero. Cea mai bună performanţă individuală este un loc 15 dat de numărul mic de salarii compensatorii plătite la concediere. Această din urmă statistică se bazează însă pe date din 2009. Pe capitole mari, cele mai bune rezultate au fost consemnate de România la sănătate şi educaţie primară.

Pierderil