La mai bine de doi ani de la prima propunere făcută autorităţilor kazahe, Sorin Găman, director în Ministerul Economiei, a anunţat că s-au reluat discuţiile cu Kazahstan pe tema furnizării uraniului necesar funcţionării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, nefiind neglijate nici oportunităţile de achiziţie din alte ţări africane, precum Iordania.
"Încercăm să intrăm în ţări în care producătorul francez de uraniu Areva este mai puţin implicat. Pentru durata de viaţă a reactoarelor nucleare 1 şi 2, de circa 40-50 de ani, uraniul este suficient. Pentru funcţionarea reactoarelor 3 şi 4 căutăm fel de fel de demersuri (precum cumpărarea de la furnizori sau exploatarea de zăcăminte în alte state - n.r.)", a declarat Găman, citat de Mediafax, afirmând că, la sfârşitul acestei luni sau la începutul lunii octombrie la Bucureşti va avea loc o întâlnire mixtă româno-kazahă în care se va discuta posibilitatea ca România să achiziţioneze uraniu din ţara caspică.
În primăvara anului trecut, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, anunţa că România şi Kazahstan vor colabora pentru exportul de uraniu şi apă grea. "La vizita preşedintelui Băsescu în Kazahstan s-a semnat un acord pentru achiziţia de către România a întregului necesar de uraniu. De asemenea, s-a agreat ideea înfiinţării unei societăţi mixte între CNU şi o companie kazahă pentru ca împreună să exportăm uraniu şi apă grea", declara, în martie 2010, Videanu.
În septembrie 2009, Tudor Şerban, pe-atunci secretar de stat în Ministerul Economiei, anunţa că România a propus Kazahstanului să exploateze, prin CNU, rezervele de care dispune statul asiatic şi să cumpere, prin contracte pe termen lung, uraniu necesar funcţionării a două reactoare nucleare. "Ambele propuneri au avut reacţii pozitive. Urmează să continuăm discuţiile", a afirmat Şerban, adăugând că uraniul pe care România vrea să-l cumpere d