Exemple vii de onoare şi curaj, vedetele turnirurilor medievale, cavalerii, au acelaşi statut pe care îl au astãzi superstarurile sportului, fiind idolii unui public care degustã din plin violenţa şi spectacolul.
Când pot fi trasate originile cultului celebritãţii? O teorie susţine cã celebritatea este produsul creşterii nivelului de alfabetizare şi al evoluţiei mijloacelor mass-media din secolul al 19-lea. Termenul de "celebritate" nu este folosit cu referire la o persoanã decât abia în 1849, intrând în vocabularul comun ceva mai târziu.
O viziune contrarã însã accentueazã faptul cã deşi termenul intrã în uz atât de tãrziu, fenomenul cultului şi culturii celebritãţii este mult mai vechi. Pentru ca o celebritate sã ia naştere, trebuie sã existe un spaţiu social separate oarecum de centrele tradiţionale de putere. Esenţa sa se rezumã la deţinerea unor calitãţi populare care sã trezeascã interesul şi admiraţia unei categorii largi a publicului, calitãţi care sã-i confere o aura misticã asemãnãtoare celei a monarhului ales de Dumnezeu. Este foarte probabil ca acest cult sã-şi aibã rãdãcinile în turnirurile medievale ale secolelor 13-14, în aşa-numita erã a cavalerismului.
Depinde şi de semantica termenului. Ideea de celebritate se suprapune în bunã mãsurã celei de faimã, doar cã faima descrie mai degrabã repşi de semantica termenului. Ideea de celebritate se suprapune în bunã mãsurã celei de faimã, doar cã faima descrie mai degrabã reputaţia, renumele, recunoaşterea unor realizãri cu valoare atemporalã, asigurarea perpetuãrii lor în istorie. Celebritatea are mai mult sensul unui compromis între un appeal contingent şi un public adulator.
Celebritate este cineva cu un bagaj consistent de carismã care transcende importanţa faptelor sale şi se preface într-o poveste personalã de succes, care integreazã calitãţile şi abilitãţile celui/celei în cauzã î
