Lăcaşul a fost construit în urmă cu mai bine de 500 de ani de meşterii aduşi de către domnitorul Radu cel Mare. Pentru a ajunge la Dealu, puteţi alege să mergeţi cu maşina sau pe jos. La pas, în 45 de minute sunteţi în vârful colinei din vestul oraşului, iar frumoasa panoramă vă răsplăteşte efortul.
După o săptămână în care nu v-aţi văzut capul de treburi, o vizită la Mănăstirea Dealu este perfectă pentru destindere, pentru a vă reîncărca bateriile. Lăcaşul de închinăciune este ctitorie a domnitorului Radu cel Mare (1495 – 1508), despre care istoricii spun că nu a iubit războaiele, ţinând în schimb la “cele dumnezeieşti”. Biserica nu a fost complet terminată, pictura ei urmând a fi realizată abia peste câţiva ani, în timpul lui Neagoe Basarab (1512-1521).
Prima carte românească tipărită
În anul 1610, pe când domnul ţării, Radu Şerban (1602-1611), petrecea la Târgovişte, principele ardelean Gabriel Báthory a trecut cu oastea prin pasul Branului şi a pătruns în Ţara Românească, pe care a prădat-o timp de trei luni. Cum Gabriel Báthory îşi stabilise sediul la Târgovişte, Mănăstirea Dealu a fost printre primele lăcaşuri care au căzut victimă jafului. Starea de distrugere în care ajunsese lăcaşul i-a impresionat pe domnitorii români de mai târziu, care au decis să-i poarte de grijă.
La Dealu, prin râvna domnitorului Radu cel Mare şi a călugărului sârb Macarie, au apărut cele dintâi tipărituri româneşti, începând cu un Liturghier slavonesc - prima ediţie a acestei cărţi de cult în Biserica Ortodoxă.
Capul lui Mihai Viteazul odihneşte la Dealu
Pronaosul bisericii adăposteşte mormântul lui Radu cel Mare şi racla cu capul lui Mihai Viteazul. Sarcofagele din marmură ale acestor voievozi au fost executate între 1912 şi 1913 de sculptorul român Frederic Storck. De-a lungul timpului, incinta lăcaşului a servit drept lagăr de prizonieri, de
