Doar pe charter-uri şi pe cheltuielile privind deplasările pentru meciurile considerate pe teren propriu s-au dat bani cît s-ar fi acoperit chiria pe Ghencea pîna la finalul lui 2012

Scandalul gazonului distrus de pe Naţional Arena i-a interzis Stelei accesul pe noul stadion. A alungat-o din nou la Cluj, pentru partida cu Schalke din Europa League, şi la Ploieşti, pentru jocurile din campionat considerate acasă. Urmează un nou exil, care în acest moment nu se ştie cît va dura.

O jumătate de milion de euro în plus doar din bilete

Un calcul simplu arată că dacă Steaua nu părăsea stadionul din Ghencea, nu numai că astăzi ar fi avut o arenă proprie stabilă, dar ar fi stat mult mai bine şi din punct de vedere financiar.

Doar din diferenţa de încasări la jocurile disputate în afara Bucureştiului, deşi erau considerate acasă, s-ar fi obţinut aproape o jumătate de milion de euro, mai ales că ar fi venit mult mai mulţi spectatori, la preţuri mai mari, dar s-ar fi contat şi pe măcar 6.000-7.000 de abonamente.

Gazonul pe Ghencea întreţinut cu banii pe charter

Apoi, ar fi dispărut cheltuielile legate de transportul cu avionul la Constanţa şi Cluj, de două ori, dar şi banii oferiţi pe hoteluri, pe contractele pentru centrul de fitness din Cartierul Francez, pe cantonamentul de la Mogoşoaia şi pe terenurile de antrenament de la Buftea. Mai mult, nici cei 20.000 de euro, irosiţi pe charterul cu care Gigi Becali l-a adus la Bucureşti pe specialistul olandez în gazon pentru a vedea stadionul Naţional Arena, n-ar mai fi fost cheltuiţi pentru că gazonul din Ghencea era OK şi nu ar fi necesitat decît o simplă întreţinere peste vară, care nu depăşea 20.000 de euro.

În total, clubul ar fi avut, cu tot cu încasările de la partida cu Schalke, aproape 800.000 de euro mai mult decît are azi, sumă care ar fi acoperit nu num