- Editorial - nr. 865 / 10 Septembrie, 2011 Au romanii nostri un obicei extrem de pagubos, acela de a se tangui mereu, vesnic nemultumiti de ce se petrece in jurul lor. Acest obicei are darul de a ne impotmoli inaintarea spre o lume cu adevarat civilizata, in care sa traim bine, fiindca Romania are un potential economic si uman imens, nevalorificat. In cel mai amarat sat si in toate cartierele din mediul urban, barurile sunt pline de dimineata pana seara tarziu, mai putin restaurantele, unde preturile sunt prohibitive. Daca vrei sa descoperi fata "harnica” a romanului in democratie trebuie doar sa asculti tanguiala celor care asteapta mila din partea statului, criticand Guvernul, Presedintia, Administratia locala etc. Oameni care nu se indura sa-si lucreze terenul mostenit de la parinti, sau sa lucreze zilieri la gospodarii satului. Chemi un asemenea comentator la lucru, si, inainte de a-i spune ce treaba ai cu el, iti pune in fata niste conditii: cincizeci de lei pe zi, micul dejun, pranz si cina, un pahar cu tuica inainte de masa, o bere dupa mancare si un pachet de tigari cu filtru, la peste 10 lei pachetul. De voie, de nevoie, accepti targul si constati ca omul nostru, chiar daca lucrezi in rand cu el, trage chiulul, iar daca ii atragi atentia ca a venit la lucru, nu in povesti, a doua zi te lasa si se apuca de comentat ca nu i-ai dat o mancare cu carne suficienta, ca nici cafeaua n-a fost de calitate, ca esti hapsan si-l tii in camp pana seara tarziu. Asa ca, individul prefera sa-si risipeasca timpul la bar, cu bere in fata, comentand vrute si nevrute, asteptand ajutorul social, sau un alt fraier care sa-i mai acorde cincizeci de lei pentru o munca de batjocura. O alta categorie de tanguitori sunt cei a caror odrasle, dupa obiceiul parintilor, s-au obisnuit sa toace frunze de buruieni la caini, acuzand scoala si profesorii, apoi la examenele de bacalaureat sa a