De o parte şi de alta a Atlanticului, guvernele au adoptat măsuri diferite împotriva crizei economice globale. Rămâne de văzut care dintre aceste metode va fi câştigătoare . Liderii europeni au mers pe ideea că austeritatea fiscală va spori încrederea investitorilor. Unii economişti spun că e doar o fantezie.
În America, politicienii, în special republicani, care susţin că mărirea dobânzilor şi tăierea cheltuielilor guvernamentale în condiţiile şomajului masiv vor îmbunătăţi mersul economiei, au avut parte de opoziţie din partea Rezervei Federale şi a Administraţiei Obama.
În Europa, prin contrast, aceşti politicieni au avut câştig de cauză. Liderii europeni au insistat că banii sănătoşi şi bugetele echilibrate sunt răspunsul la toate problemele. Economistul laureat cu Nobel Paul Krugman a susţinut, în editorialele sale din „New York Times", că „la baza acestor idei ale europenilor sunt nişte fantezii economice, cea mai mare fiind aceea că tăierea cheltuielilor va crea de fapt joburi, deoarece austeritatea fiscală va îmbunătăţi încrederea investitorilor".
„Din nefericire", notează Krugman, „Zâna Încrederii refuză să-şi facă apariţia". Ţările debitoare aflate în dificultate suferă un declin economic total, despre care unii economişti, precum Paul Krugman, susţin că a fost cauzat tocmai de aceste programe de austeritate. Iar încrederea investitorilor scade în loc să crească.
Acum este clar că Grecia, Irlanda şi Portugalia nu-şi vor plăti datoriile integral. Disputa despre cum trebuie gestionată realitatea care nu ne convine ameninţă să facă din Europa punctul central al unei noi crize financiare, avertizează Paul Krugman.
Trichet, părintele austerităţii
După crearea euro în 1999, ţările europene care înainte erau considerate riscante şi aveau o capacitate limitată de a se împrumuta au început să primească fluxuri mari de capital. In
