Goana după materiale eco a marilor branduri internaţionale din industria textilă relansează economia statului sud-asiatic. Cultivarea iutei, o plantă folosită în confecţionarea frânghiilor şi a sacilor, aduce venituri din ce în ce mai mari unuia dintre cele mai sărace state ale lumii.

Anii '80 au adus o explozie a utilizării materialelor textile sintetice. Iar odată cu acest fenomen a început declinul de decenii al producătorilor de iută din Bangladesh, unul dintre cei mai importanţi producători mondiali de astfel de culturi. Lucrurile sunt însă pe cale să schimbe.

Exporturile de iută şi de produse derivate din această plantă au depăşit anul acesta echivalentul a un miliard de dolari, potrivit jurnaliştilor de la BBC. Iar tendinţa de creştere a vânzărilor continuă, pe fondul cererii de produse biodegradabile. Noua realitate este motiv de bucurie pentru principalii producători de iută: Bangladesh, India şi China.

În plus, fibrele obţinute din iută sunt folosite tot mai des pentru o varietate de produse. „Prin procesarea mecanică a fibrelor şi prin tratarea lor chimică, din iută se pot fabrica ambalaje, covoare şi chiar materiale de izolare", spune Mohammad Asaduzzaman, cercetător în cadrul „Institutului Iutei" din Bangladesh. Însă cea mai importantă întrebuinţare a fibrei de iută rămâne în continuare confecţionarea de saci, vânduţi acum sub etichete eco. Vorbim de o industrie care, doar în statul sud-asiatic, întrebuinţează forţa de muncă a peste cinci milioane de persoane. Iar revirimentul interesului giganţilor din industria textilă pentru iută înseamnă pâine pentru o bună parte din Bangladeshul rural. „Trebuie subliniat că politicile publice au contribuit la răspândirea cu rapiditate a folosirii iutei. În Bangladesh, de exemplu, guvernul a legiferat obligaţia ca toate ambalajele pentru cereale să fie făcute din iută", afirmă şi un alt cercetător l