Pe toţi ne cuprinde nostalgia când ne amintim de prima zi la şcoală. Clasa întâi. Uniforma cu alb şi albastru, ghiozdanul pătrăţos şi mâna mamei, ce ţinea strâns mânuţa celui care avea să devină şcolar. Plângeam după grădiniţă dar eram totuşi visători la ceea ce avea să ne aştepte după poarta şcolii, apoi după uşa clasei, apoi în spatele minţilor ce aveau să se trezească. Prima notă de 10, prima notă de 9, lacrimile pentru primul 7, cât de grea era o notă mică…

Ieri, mii de copii din judeţul Mureş au început şcoala; mii de elevi, liceul. Unii s-au înfruntat cu prima zi de şcoală după o lungă şi frumoasă vacanţă, iar alţii, cei mai mici, boboceii coloraţi şi inocenţi, cu prima zi la şcoală.

N-am putut să dorm prea mult ieri dimineaţă, nostalgia m-a năpădit cu totul aşa că mi-am luat aparatul şi am fugit la prima şcoală ce mi-a ieşit în cale: Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Mureş. Paşii nu mai erau aceiaşi, mărunţii şi tremurânzii, erau mari şi hotărâţi. Am ajuns repede.

I-am văzut din prima, pe ei, cei mai mici şi cei mai emoţionaţi, ţineau cu grijă florile între mâini, pentru a le dărui mai apoi învăţătoarei, celei ce le va călăuzi minţile patru ani de acum înainte. Colegii din clasele mai mari le-au făcut un tunel de flori la intrarea în şcoală. Toţi erau cu zâmbetele pe buze.

Am ales clasa a I-a A, protejată de învăţătoarea Turdean Steluţa, profesor pentru învăţământul primar şi preşcolar de 33 de ani. I-a îndrumat pe micuţi în sala de clasă. Colegii de bancă fuseseră aleşi încă din curte, se ţineau de mânuţe ca nu cumva să se piardă. „O nouă generaţie de elevi înseamnă în primul rând emoţii şi mai apoi o provocare. De fiecare dată trebuie să mă modelez după noile generaţii. Astăzi, copiii o să se cunoască între ei şi o să cunoască şcoala cu principalele încăperi, direcţiune, cabinet medical, toalete. Vom face şi o vizită la şco