România trimite astăzi la şcoală o nouă generaţie de cosmonauţi, piloţi, constructori de roboţi şi tot ce se mai visează omul pe la 6-7 ani. De data aceasta însă, înaintea discursurilor standard despre "Cartea de citire – izvor nesecat de lectură" şi "Aritme­tica – mereu surprinzătoare", Mi­nisterul Educaţiei a trebuit să arate populaţiei că a învăţat ceva din dezas­trul de vară-toamnă de la Bac. Iar ideea de bază este că vrea să elimine minciuna din şcoli.

Se pot emite multe opinii diferite legate de şcoală, dar un lucru este logic şi dovedit de cifre: elevii sunt la fel de slabi ca profesorii. Îl poţi arde la nesfârşit pe elev că e loază şi nu bagă la cap, cât timp 5.000 de profesori (cam unul din şase) îţi fug de la examenul de titularizare la vederea subiectelor ca la auzul sirenei de antiaeriană, o sută sunt prinşi cu fiţuici, iar 70% dintre curajoşii rămaşi pică cinstit. Aşa că planul anunţat acum de Educaţie, chiar dacă nu loveşte problema la temelie, dovedeşte măcar consecvenţă: după ce camerele video au eliminat în premieră minciuna rezultatelor bune de la Bac, se va face ceva şi în timpul anului şcolar.

O măsură este testarea elevilor la începutul cursurilor, să se vadă dacă îi mai ţin minte pe Ştefan cel Mare şi pe cel mai mic multiplu comun. Ea a fost luată după ce elevi de nota 9 au picat Bacul şi are ca scop împărţirea claselor în slabe, medii şi avansate. Bun, şi? Nu aceiaşi profesori au evaluat şi au dat notele şi anul trecut? Aici, ministerul încearcă să regleze problema pe calea portofelului. S-au introdus noi criterii de evaluare a profesorilor pentru acordarea salariului de merit, bazate pe "calitatea muncii la clasă". Pare o propunere destul de tentantă de creştere a salariilor cu 25%, mai ales că e singura – preşedintele Băsescu rămânând la convingerea că profesorii primesc suficient faţă de câte ore scârţâie creta pe tabla