La reuniunea G-7 de la Marsilia miniştrii de finanţe din ţările industrializate s-au angajat că băncile centrale vor furniza lichiditate pentru a asigura funcţionarea sistemului

FMI pregăteşte 580 miliarde USD pentru o facilitate specială

Observatori ai pieţei spun că autorităţile au în vedere un şoc major, nefiind exclus falimentul Greciei

Săptămâna trecută s-a încheiat cu o nouă zi de un "roşu aprins" pe pieţele financiare internaţionale, investitorii fiind îngrijoraţi de impasul decizional privind problema datoriilor suverane din statele periferice ale zonei euro. Demisia economistului-şef al Băncii Centrale Europene, Jurgen Stark, a alimentat vânzările pe activele de risc, evenimentul fiind perceput ca o confirmare a absenţei unei viziuni comune la nivelul liderilor politici şi ai autorităţilor monetare cu privire la criza creditului guvernamental.

Deşi oficial au fost invocate motive de ordin personal care au stat la baza demisiei lui Stark, The Telegraph aminteşte că acesta s-a opus anterior cumpărării de bonduri emise de Trezoreriile din Grecia, Italia şi Spania, fiind perceput ca un adept al unei politici monetare tari. Această opinie a fost avansată pentru publicaţia britanică şi de către Carsten Brzeski, senior economist la subsidiara din Belgia a ING Bank: "Se pare că ultimul şoim părăseşte nava care se scufundă". El adaugă faptul că impactul ar trebui să fie minor, dar pieţele ar putea interpreta că BCE îşi pierde amprenta germană şi că se îndreaptă către o abordare relaxată a politicii monetare.

Retragerea intempestivă a lui Stark a creat un şoc negativ în pieţe, cea mai puternică reacţie observându-se pe Bursa de la Frankfurt, unde indicele DAX şi-a accelerat scăderea către finalul şedinţei de tranzacţionare, închizând la nivelul de 5.189,93 puncte, cu 4,04% sub referinţa de joi. Un declin comparabil (-3,60%) s-a cons