Bulgaria demonstrează o indiferență stranie fața de evoluția crizei elene și modul în care ea va putea influența viitorul Uniunii, constată analistul Svetoslav Terziev în paginile cotidianului „Sega”. Întrebarea dacă toate țările-membre vor participa la rezolvarea problemei datoriilor și în acest mod se va ajunge la o structură de tip federal sau se va împărți în două grupuri de state - responsabile și iresponsabile din punct de vedere financiar, parcă nu există pentru guvernul Borisov.

Primul ministru a lansat însă ideea ca statele-membre să fie stimulate prin noi subvenții pentru a ţine sub control deficitele bugetare. De pildă – în cazul Bulgariei – dacă ea va realiza un deficit între 2 și 3 procente să fie răsplătită cu 1 miliard de euro subvenții suplimentare.

Încă un procent în minus să mai aducă un miliard. Ideea este departe de problemele reale cu care se confruntă Uniunea și nu poate fi aplicată în cazul Greciei, Irlandei sau Spaniei.

După cum constată analistul, acum dezbaterile se duc sub două drapeluri pe care scrie „Toți pentru unul” și „Fiecare să-și rezolve problemele singur”. Bulgaria evită să adopte o poziție clară dar la reuniunea din octombrie a Consiliului Europei vrând-nevrând va trebui să aleagă.

Tactica tradițională a lui Borisov – ei să se înțeleagă iar noi le vom sprijini, de data aceasta nu este bună întrucât consensul este puțin probabil.

Fostul președinte al Comisiei Europene Jacques Delors a avertizat că atât Europa cât și moneda comună se află la marginea prăpastiei și a propus întărirea caracterului federal al Uniunii. Președintele României a reacționat – Trebuie să creăm Statele Unite ale Europei.

Și în Bulgaria s-au făcut auzite voci că moneda comună va putea supraviețui numai prin federalizarea. Nu are cum fiecare să bage cât dorește lingură în cana cu miere fără a răspunde, constată Terziev