La Steaua a inceput, asa cum ne-am obisnuit in ultimii ani, distractia. Patronul da vina pe jucatori, jucatorii pe antrenor, antrenorul pe lot si conduere, conducerea pe arbitri, fiecare ascunzandu-si greselile si slabiciunile in spatele altor greseli ale unora si mai nepriceputi.
Steaua a pierdut la Medias la scor de neprezentare si, vorba cantecului, mai bine stateau acasa cu-o sticla de vin pe masa. Tot cu 3-0 ar fi pierdut. Insa problema abia aici incepe, caci stelistii nu prea mai au casa. Nicaieri nu sunt acasa. Se plimba de colo colo, precum tiganii cu cortul, doar le-o da cineva un teren sa se joce de-a fotbalul. Ca fotbalul profesionist a devenit un miraj pentru amatorii de celebritate din lotul Stelei. Jucatorii lui Becali, cum suna! precum pandurii lui Avram Iancu, sau ortacii lui Miron Cozma, ori Haiducii Jianului, devin, odata ce semneaza contractul cu gruparea bucureteana, vedete si li se sterge din creier orice notiune despre fotbal. Ei ajung spectatori, ca noi toti, la spectacolul grotesc oferit de Gigi. Stelistii nu au casa pentru ca nu au patron, nu au patron pentru ca respectivul este un saltinbanc bine ancorat in spatele banilor sai. Daca ar fi avut un patron, acesta ar fi numit un presedinte sa se ocupe de echipa, nu trei-patru pierde vara platiti doar sa tina pe sarma acrobatiile sefului megaloman.
Fara un conducator priceput si cu picioarele pe pamant, nu traind fantasme cu brazilieni si columbieni adusi de pe malul garlei, este greu sa organizezi un club cu pretentii. De ce Steaua are o aparare catastrofala? De ce de ani de zile se cauta o linie de mijloc care nu da semne sa apara? De ce atacul este atat de steril incat meciurile ros-albastrilor sunt deja un somnifer consacrat? De ce?
Raspunsul este unul singur: lipsa de responsabilitate. Am vazut Steaua jucand mai prost ca sambata seara, pierzand chiar si mai clar, a
